Oameni buni! credința se dobândește ..., ca și un răsad trebuie îngrijit de ea. Propun să formăm un obicei din a prețui credința strămoșilor noștrii.
Să ne alegem un timp din zi pentru rugăciunea personală și lectură duhovnicească. Fie foarte de dimineață, fie orele 10 din zi, fie la amiază, fie seara, ori în miez de noapte. D upă posibilități. Însă să fie zilnic. Ca să avem ce spune Bunului Dumnezeu că I-am dăruit jertfă din propriul nostru timp de viață.
Astfel 3-5 minute fiecare să se liniștească în genunchi sau în picioare la locul unde menește să se întâlnească cu Dumnezeu, în fața icoanelor în casă, ori unde se află.
Apoi să înceapă rugăciunea. Ce știe fiecare: ” Tatăl nostru ” ; „ Crezul ” ; „ Psalmul 50 ” ;
Să urmeze apoi o amintire a cunoscuților, ca un pomelnic : părinți, învățători, profesori, modelul de viață, preotul duhovnic, copii, nepoți, vecini, soț - soție, prieteni și dușmani.
Aceste momente de reculegere pe care, sunt sigur că le veți avea, vor lăsa amprente în ființa fiecăruia, pentru că Însuși Bunul Dumnezeu va dărui har peste har la fiecare moment din zi și noapte menite întâlnirii cu El. Astfel săptămână după săptămână se aprinde dorul de Dumnezeu care stârnește și dinamizează lucrul din zi pe perioade lungi, iar la scurte etape oferă entuziasm și edificare ceea ce este un succes notabil. Așa gândesc că rugăciunea inspiră nevoia de muncă. Unii oamenii sunt leneși pentru că nu cunosc motive care să-i determine să iasă la muncă, adică rămân un timp în moleșeală pentru că încă nu-i motivează ceva care să aibă forța să mobilizeze efectiv. Și sunt nevoiți să stea în așteptare lâncedă. Priviți astfel un prilej de a reconsidera menirea oricăruia dintre noi de a se apleca spre imediatul împreună viețuitor, semen al nostru sau spre semeni și, să ne străduim să înțelegem neputința sau neputințele oamenilor. Pentru că păcatul omului este nelucrarea binelui. Lipsa binelui instalează amorțeala răului. Așa încât mare merit în fața Lui Dumnezeu va avea cineva care determină pe alții la lucrarea binelui. Felul de așezare cu viziunea despre viață și statornicirea în lucrare face ca omul să nu trăiască în zadar ci să răsară în urma lui zidiri, edificii, încurajări, dărnicii, mângâieri, fapte memorabile în veșnicie.
Am ajuns la momentul acesta referitor la saitul parohiei noastre prin grija și ajutorul Înaltpreasfințitului Mitropolit Teofan, Părintele poporului moldovean, deci al nostru, prin care avem de acum șansa să prezentăm fapte și momente din viața enoriei noastre care să ascundă forța și harul să determine pe tineri și pe copii la evlavie pentru sfințenia vieții și lucruri sacre, necesitatea muncii și a activităților dorite sincer pentru aflarea bucuriei și a fericirii din viață. Trăirile fericite se ascund în lucrările mâinilor și gândirea rodnică. Să nu vă supărați că vă spun și o întâmplare din sat în preajma anilor 1958-1960 când copilul Mihai a venit de la lucru din grădină în urma celor nouă frați după ce aceștia făcuseră rugăciunea de la începutul mesei. Din dorința de a nu rata porția de mâncare voia să se așeze în rând cu ceilalți însă toți i-au reproșat „ nu te-ai rugat !”. Atunci s-a așezat la rugăciune și se grăbea ca să nu zăbovească prea mult și în repezeală a adăugat la rugăciune și fragmentul... „ nu mâncați mămăliga toată, Doamne să nu mănânce toată mâncarea”. Un copil atunci viu, iar acum un înțelept de 80 de ani nelipsit de la momentele de rugăciune din zi și noapte de acasă sau de la biserică. Pe mine mă motivează permanent venerabilii bătrâni care trăiesc cu credință, și au așezare glorioasă, demnă, fericită. Acești oameni degajă blândețe necondiționat, energie inepuizabilă și gândire vie. Sunt dornici și harnici, respectuoși și modești, cumpătați și pricepuți în tainele vieții, pentru și numai pentru că au credință statornică.
Pentru oricine va intra pe adresa parohiei noastre transmit câteva îndemnuri :
- Înalpresfințitul nostru Părinte Teofan ne-a transmis îndemnul să avem fiecare Sfânta Scriptură ortodoxă și să citim din ea un capitol în fiecare zi; pentru că are cuvinte sfinte, vorbele lui Dumnezeu;
- Ca preot paroh vă îndemn să aveți Ceaslovul, cartea de rugăciuni pentru toată ziua; și să se citească din cele șapte laude precum și câte un acatist;
- Citirea Paraclisului Maicii Domnului este de un real ajutor, se simte imediat intervenția Născătoarei de Dumnezeu.
Mulțumim ostenitorilor din cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei pentru marele bine ce îl fac cu noi pentru facilitatea intensificării activităților noastre și pe această cale a internetului. Rugăm pe Preabunul Dumnezeu Slăvit în Sfânta Treime să ne binecuvinteze la început de drum.
